Viagra ( Sildenafil )

Cialis 20 Mg Precio Venezuela

CAPITOLUL VI, 1-7

Rezumat Cap. IV, 1-7 х1. DupЗ cum sunt socotiоi ca fiind mai mulоi, se spune la plural: Joves, Apollines, Vulcani, Mercurii, Aesculapii, Dianae, Veneres, Minervae, Cupidines Dionysii , tot astfel se vorbe­te despre un Samolse mai vechi ­i un altul de datЗ mai recentЗ; la fel stau lucrurile ­i cu Odini, Thorones, Friggae , precum ­i cu cealaltЗ mulоime de zei din patria noastrЗ. х2. Numele ­i chipul mai recent al lui Samolse l-a desfiinоat pe cel mai vechi de Zamolxis; ne stau mЗrturii strЗlucite atѓt Strabon, cѓt ­i Eddele . х3. La mulоi scriitori persistЗ ЊncЗ Њndoiala dacЗ Zamolxis a fost om sau zeu. Preceptor al lui Pythagora ­i iniоiat Њn lucrurile sacre ale Hyperboreenilor, Apollo Њnsu­i a fost numit Hyperboreus : discipolii acestuia au fost numiоi “vocile zeului”. х4. Pythagora, ca ­i ceilalоi mari filosofi, excela Њn vestite magii murmurate. х5. Totu­i, i s-au pus Њn cѓrcЗ, de cЗtre ignoranоi, multe superstiоii malefice, care ar putea fi chiar reale. х6. La Sciоii hyperboreeni puteau fi distinse patru feluri de fiinоe animate. х7. Oare Pythagora sЗ fi fost primul care a crezut Њn nemurirea sufletului? Cedem cЗ nu, cЗci se pare cЗ mulоi alоii au susоinut acela­i lucru Њnaintea lui, a­a cЗ trebuie sЗ fi fost ultimul ­i nu primul.

х1 . Cum se poate deduce din cele spuse anterior, Apollo sau Baldur pare sЗ fie unul ­i acela­i cu Zamolxis, pѓnЗ Њntr-atѓt concordЗ lucrurile Њntre ele; cel care a fost sclavul lui Pythagora ­i apoi a fost eliberat, este unul ­i acela­i, iar acesta, conform probelor de mai sus, s-a numit Zamolxi . A­adar, cu bunЗ ­tiinоЗ, s-au numit cu unul ­i acela­i nume, mai mulоi, conform monumentelor literare vechi. La Cicero ( De N.D. , lib. III, p.m. 70 ­i urmЗt.), Diodor Sicilianul ( Bibl. H. , c. I) le gЗsim numele la forma de plural (ca ­i cum ar fi fost mai mulоi): Joves, Apollines, Vulcani, Mercurii, Aesculapii, Hercules, Dianae, Veneres, Minervae, Cupidines Dionysii. Tot la fel gЗsim zeii no­tri ­i Њn Analele ­i istoriile naоionale: Odini, Thorones, Friggae ­i toatЗ ceata zeilor. Vezi ­i Cl. Verelius ( Gautt. Saug. , p. XL, Ad Hervar. Sag. , c. I) la care meritЗ a fi citite cu atenоie notele prea nobilului Stiernhilmius comparativ cu cele ale lui Celsius ( Eccl. , p. I, c. VI).

х2 . Adaug, pe lѓngЗ altele, ­i scrierile magice, ba chiar ­i superstiоiile din care ceva a fost introdus aici; a­a cЗ este de-a dreptul de mirare cЗ nu a fost pusЗ Њn frunte ЊnsЗ­i acea forоЗ ­i mЗreоie de cЗtre strЗmo­i ­i anume mѓnia lui Dumnezeu care a fost gre­eala profanilor , credeоi-mЗ, pe care ­i-au Њnsu­it-o cu atѓta abilitate. Acest lucru este atestat, printre alоii, ­i de Strabon 17 (d.m.l. ­i p. l. 7). La fel se vorbe­te ­i Њn Scrierile Eddice , Њn Gylfaginning: “Aceste nume de zei ­i le-au Њnsu­it asiaticii pentru ca, dupЗ o perioadЗ mai mare de timp, oamenii sЗ nu se ЊndoiascЗ de faptul cЗ ei au fost absolut aceia­i, fЗrЗ ЊndoialЗ, aceia ale cЗror fapte le acceptaserЗ mai Њnainte ­i cei pe care acum Њi contemplЗ”. ёi acum sЗ adЗugЗm cuvintele urmЗtoare din Prefaоa Scrierilor Eddice : “ёi atunci ­i-a adoptat ficeare Њn parte, pentru sine, numele vechilor zei”.

х3 . Faptele sunt clare, a­a cЗ pentru nimeni nu mai este un semn de Њntrebare dacЗ Zamolxis a fost om sau zeu. De ce? Pentru cЗ a fost iniоiat la dascЗlul numit Pythagora, Њn lucrurile sacre ale Hyperboreenilor ­i profeоea adevЗrurile nu mai puоin decѓt o fЗcea Apollo Pythianul, ne relateazЗ Laertius ( De Vit. Philos. in Pythag. ) din Aristippus Cirenaicul, despre sus pomenita nemurire, idee pe care o pusese Њn circulaоie ­i care este confirmatЗ chiar de cЗtre scriitori ­i chiar din acela­i motiv din care Apollo a fost stimat de cЗtre discipolii lui din оinuturile Hyperboreene. A se vedea ­i Laertius ­i Malchus (d.l. et Malchus in vit. Pythag. ). Este pentru toatЗ lumea clar cЗ Apollo, numit hyperboreanul, a fost vЗzut de cЗtre mulоi, Њn acela­i timp Њn mai multe locuri. Vezi ­i Aelianus ( Hist. var. , lib. II, c. XXVI; lib. IV, c. XVII) ­i Jamblichus ( De Vit. Pythag. , c. XXVIII); adaugЗ-l ­i pe Porphyrius ( Vit. Pythag. ) ­i pe Lukian ( Dial. Mort. ) unde Menippus, salutѓndu-l pe Pythagora, adaugЗ urmЗtoarele: ” aire, w Euforbe, h o’ ti an eelei ” (“SЗ fii sЗnЗtos, Euphorbe sau Apollo sau cum vrei sЗ-i mai zici!”). De aici ­i discipolii lui erau numiоi, cum remarcЗ Laertius (d.l. VIII), “ai zeului Apollo, cel cu multe nume” ( pantoia Qeou fwna ).

х4 . Dar de ce? Despre ce fapte ale lui Pythagora este vorba acum, dacЗ nu despre vestite magii, ba chiar ­i profeоii? Desigur acest fapt este consemnat ­i de Timon zis mizantropul, cЗ Pythagora a fost vestit ­i Њn cunoa­terea artei magiei ­i nu trebuie sЗ ne ru­inЗm de cuvintele lui Plutarch, Lukian ­i Plinius. De aceea existЗ menоiunea lui Platon, precum ­i a altor filosofi renumiоi care susоin cЗ mulоumitЗ tocmai me­te­ugului Њndelung ЊnvЗоat al magiei, s-a acceptat ca exiliile sЗ fie considerate mai veridice decѓt peregrinЗrile. IatЗ ­i cuvintele lui Plinius Њn materie: “Arta magicЗ a cѓ­tigat a­a de mult Њn importanоЗ, Њncѓt Њn zilele noastre se bucurЗ de mare stimЗ la cea mai mare parte a popoarelor”. ёi mai departe: “Чn Britannia actualЗ este cinstitЗ magia cu mare entuziasm” (Vezi ­i Plinius lib. XXIV, c. XVII ­i lib. XXX, c. I, nu prea departe de Њnceput ­i spre final).